Vineri, 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, acuzațiile având în vedere comiterea de crime de război, printre care deportare ilegală a populației (a copiilor) și transfer ilegal al populației (al copiilor) din teritoriile ocupate de către Federația Rusă din Ucraina, pentru că a comis aceste fapte în mod direct cu alții și/sau prin alții, începând cu data de 24 februarie 2022. De asemenea, există motive întemeiate să se creadă că Vladimir Putin poartă răspundere penală individuală pentru incapacitatea sa de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele.
Pentru aceleași acuzații s-a emis un mandat și pentru Maria Alekseievna Lvova-Belova, comisar prezidențial rus pentru Drepturile copiilor.
Ca reacție la emiterea mandatului, s-a pronunțat și Volodimir Zelenski, afirmând că au fost deportați forțat peste 16.000 de copii ucraineni, dar numărul real ar putea fi mult mai mare, de fapt, operațiune ce nu ar fi fost posibilă fără ordinele lui Putin.
Rusia a declarat decizia CPI ca fiind nulă, Moscova amintind că nu recunoaște jurisdicția instanței internaționale.
Curtea Penală Internațională
CPI s-a instituit prin Statutul de la Roma, fiind adoptat în 1998, dar care a intrat în vigoare în 2002, motiv pentru care poate judeca doar cazuri săvârșite după 2002. Statutul de la Roma a stabilit crime internaționale de bază: genocidul, crimele împotriva umanității, crimele de război și crimele de agresiune.
La acest tratat sunt parte 114 de state. Cu toate acestea, există state importante care nu au semnat și nici nu au ratificat statutul, printre care Rusia, Statele Unite, China, Israel și Irak.
Este România parte la Statut?
România este stat membru și a ratificat statutul prin Legea 111/2002.
În prezent, România se implică în activitățile politice ale Curții, alăturându-se demersului comun al tuturor statelor membre din Uniunea Europeană (39), în martie 2022, de a sesiza Procurorul CPI cu privire la anchetarea infracțiunilor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
De ce nu recunoaște Rusia jurisdicția Curții?
Așa cum am precizat anterior, Rusia nu a semnat Statutul și nu face parte la acesta.
Conform art. 12 alin (1) din Statut, un stat care devine parte recunoaște competența CPI. Cum Rusia nu este parte, în mod teoretic, nu recunoaște jurisdicția Curții. Însă, în temeiul art. 12 alin. (2), Curtea poate să își exercite competența dacă unul dintre state sau amândouă statele sunt părți ale Statutului ori au recunoscut competența CPI.
Se pune întrebarea dacă Ucraina este parte sau a recunoscut competența Curții.
Este Ucraina parte la statut?
În privința Ucrainei, deși a semnat statutul în 2000, nu l-a ratificat nici până în prezent. Ratificarea presupune că statul își exprimă consimțământul de a fi legat de un tratat internațional, fiind introdus în legislația națională.
Cu toate acestea, în temeiul art. 12 alin (3) din Statut, un stat care nu e parte poate recunoaște compentența Curții printr-o declarație, prin care CPI poate să își exercite competența. În acest sens, Guvernul Ucrainei a depus întâi o declarație de acceptare a jurisdicției cu privire la crime împotriva umanității din perioada 2013-2014, în contextul protestelor din Kiev, în scopul identificării, urmăririi şi judecării autorilor infracțiunilor. O a doua declarație a fost făcută de Ucraina, extinzând examinarea și pentru fapte de după 20 februarie 2014, care vizează evenimentele din Crimeea și estul Ucrainei, conflict început cu Rusia încă din 2014.
De asemenea, Curtea își poate exercita jurisdicția și asupra statelor care nu sunt parte la Staut, dacă este sesizată de către Consiliul de Securitate ONU (Organizația Națiunilor Unite).
Examinarea s-a încheiat în 2020, Procurorul a stabilit că există motive întemeiate pentru a crede că pe teritoriul Ucrainei au fost săvârșite crime de război și crime împotriva umanității. La 28 februarie, Procurorul a decis să solicite Camerei Preliminare autorizarea cu privire la deschiderea unei anchete pe teritoriul Ucrainei, incluzând atât examinarea preliminară de până în 2020, cât și orice infracțiuni comise recent.
Ce presupune un astfel de mandat?
După deschiderea unei anchete, la cererea procurorului, se poate emite un mandat de arestare. Acesta rămâne în vigoare atâta timp cât Curtea nu a decis altfel. Conform art. 58 alin (5), CPI poate să ceară arestarea și predarea persoanei.
Sancțiuni
În mod ipotetic, dacă Curtea declară o persoană vinovată de o crimă specifică de competența CPI, este fie pedepsită cu închisoarea cel mult 30 de ani, fie cu închisoarea pe viață dacă gravitatea crimei o justifică. La una dintre aceste două pedepse, se poate adăugă o amendă sau confiscarea de profituri, de bunuri și de averi.
A fost arestat în istorie un șef de stat?
Da, putem găsi în istorie mai multe cazuri în care un șef de stat a fost arestat, precum Slobodan Miloșevici (Președintele Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia) și Milan Babić (Republica Srpska Krajina), de exemplu.
Președintele Miloșevici a fost condamnat în 1999 pentru crime împotriva umanității, în timpul războiului din Kosovo. Acesta a fost condamnat de către Tribunalul Internațional al Națiunilor Unite pentru fosta Iugoslavie. De fapt, acest tribunal a fost înființat printr-o hotărâre ONU, tocmai ca un răspuns la încălcarea drepturilor omului de pe acel teritoriu, primind împuternicire să îi să acuze pe cei responsabili pentru genocid și crime împotriva umanității comise pe teritoriul fostei Iugoslavii.
Altfel spus, a fost creată o autoritate competentă doar pentru judecarea crimelor de război pentru un anumit teritoriu. În afară de Tribunalul menționat, a fost instituit și Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda, așadar, CPI nu este prima jurisdicție penală internațională.
De fapt, poate cel mai cunoscut Tribunal este cel de la Nürnberg. După cei 12 ani de dictatură ai Germaniei și 6 de război (este vorba de Al Doilea Război Mondial), puterile învingătoare SUA, Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Franţa au înfiinţat în acest scop un tribunal militar internaţional, pentru a fi judecați principalii naziștii care au condus crimele de război. Pentru prima dată în istorie, a fost înființat un Tribunal pentru a fi trași la răspundere reprezentanții de vârf pentru încălcarea dreptului internațional, fiind considerat un deschizător de drumuri pentru celelalte 2 instanțe, pentru a putea fi creată CPI.
Cu toate acestea, spre deosebire de celelalte jurisdicții menționate anterior, CPI nu este limitată din punct de vedere al competenței nici temporal, și nici geografic. Curtea Penală Internațională de astăzi s-a fondat pe ideea instituirii unei astfel de jurisdicții, ca fiind prima instanță penală internațională care sa nu judece doar un anumit conflict, de pe un anumit teritoriu, ci sa aibă o competență generală.
Se bucură Putin de imunitate?
În general, constituțiile statelor reglementează imunitatea președintelui, chiar și cea a României. De la acest aspect nu face excepție Constituția Rusiei, care prevede în art. 91 că Președintele Federației Ruse are imunitate. Deși are imunitate, art. 93 reglementează că poate fi pus sub acuzare de Consiliul Federației (format dintr-un reprezentant al organului legislativ și unul al organului executiv) pe baza acuzațiilor de înaltă trădare sau a unei alte infracțiuni grave.
Imunitatea este reglementată în Statut, în art. 27, astfel, statutul se aplică în mod egal, imunitățile care pot fi legate de calitatea oficială a unei persoane (șeful de stat sau de guvern, membru al guvernului sau al parlamentului) fie în baza dreptului național, fie în baza dreptului internațional, nu împiedică Curtea să își exercite competența.
Mai mult decât atât, această calitate oficială nu îi exonerează pe cei incriminați de răspunderea penală și nici nu li se va reduce pedeapsa.
Poate sau nu poate fi Vladimir Putin, președintele Rusiei aflat în exercițiu, arestat?
În primul rând, CPI își poate exercita jurisdicția pe baza declarațiilor prin care Ucraina a acceptat competența Curții, chiar dacă Rusia nu este parte la Statut.
În al doilea rând, odată stabilit că Rusia intră sub competența Curții, rămâne să clarificăm dacă Putin are imunitate.
Nu, nu are.
Curtea nu face excepții pe baza calității de șef de stat. Cum am și menționat mai sus, CPI a fost instituită tocmai pentru astfel de cazuri excepționale, în istorie arătându-se cazuri speciale în care șefii de stat au fost condamnați pentru crime de război. De asemenea, până și Constituția Rusiei prevede cazuri în care, totuși, acesta poate fi pus sub acuzare.
Așadar, Putin poate fi arestat, iar, conform sancțiunilor prevăzute, poate face închisoare fie maxim 30 de ani, fie închisoare pe viață, în funcție de aprecierea Curții.
Obține asistență juridică de la avocați specializați
