România nu mai este asimilată economiilor emergente, adică în curs de dezvoltare, din 2019. Astfel că în ultimii trei ani, prea puțini conștienți de asta la nivel social, România are oficial o economie dezvoltată și care performează.
Unul dintre rezultatele acestei performanțe economice, specific țărilor cu status financiar notabil, este că a devenit o obișnuință pentru salariați ca angajatorul să ofere beneficii extra salariului, cum ar fi bonuri de masă, asigurări medicale sau abonamente la clinici private, abonamente la fitness sau traininguri plătite.
Acestea au devenit, în ultima perioadă, din ce în ce mai utilizate de angajatori, dar și mai dorite de angajați, totodată, acordarea acestora constituie un punct din ce în ce mai important în recrutare.
Dar beneficiile extra salariale nu aduc beneficii doar angajaților, ci și angajatorilor și chiar Statului. De ce Statului? Pentru că, spre exemplu, dacă stimulează o viață activă prin abonamentele de fitness decontate de angajator și deductibile ca cheltuială, o persoană care beneficiază de acest avantaj va fi o persoană mai sănătoasă care nu are nevoie de serviciile sistemului de sănătate național la fel de des cum ar avea una cu stil de viață sedentar. La fel și în cazul tichetelor culturale, acestea pot stimula consumul cultural și crește totodată calitatea actului artistic prin banii care ajung în acest sector de piață, ceea se traduce, în final, prin încasări mai mari ale instituțiilor de cultură și impozite mai multe colectate de Stat.
Hai să vedem, pe larg, ce beneficii extra salariale pot primii angajații, deductibile pentru angajatori sau cu bază de impozitare specială.
Bonuri de masă
Acordarea tichetelor de masă este o opțiune, nu o obligație a angajatorului. Așadar, le pot primi doar angajații ai căror angajatori decid că pot acorda acest beneficiu la muncă.
De asemenea, fiecare angajator are dreptul de a decide cine primește tichete de masă în 2023. Legea prevede că angajatorii au posibilitatea de a stabili criterii de selecție pentru salariații care pot primi bonurile de masă. Acestea trebuie prevăzute în contract sau în regulamentul intern. Așadar, decizia de a acorda tichetele nu se propagă automat asupra tuturor angajaților.
Există și un avantaj cu privire la acestea.
Calculul numărului de tichete de masă cuvenite pentru angajații part-time (n.r. cu jumătate de normă) este la fel cu cel al angajaților cu full time. Cu alte cuvinte, nu se determină proporțional cu timpul lucrat. Dacă o persoană lucrează 8 ore și primește 30 de lei pe zi, de exemplu, o persoană care lucrează doar 4 ore va beneficia de aceeași sumă, chiar dacă numărul de ore lucrate este mai mic.
Asigurări medicale sau abonamente
De asemenea, se oferă de ceva timp și asigurări medicale și abonamente, adică accesul la servicii medicale preferențiale, în afara sistemului medical de Stat.
Pană în anul 2017, Codul fiscal recunoștea scutirea numai în privința primelor de asigurare voluntară de sănătate plătite de angajatori, nu și în cazul abonamentelor. Odată cu intrarea în vigoare a legii 177/2017, au devenit impozabile și abonamentele, întrucât, pentru majoritatea angajatorilor, erau mult mai tentante abonamentele medicale încheiate cu clinici private din România.
Valoarea acestora nu trebuie să depășească 400 de euro.
Extra beneficiul medical nu înseamnă că angajatul nu mai plătește contribuțiile pentru sistemul medical de Stat, ci doar că ar o opțiune un în plus. Este alegerea lui dacă folosește doar unul sau ambele.
Fond de pensii
Conform codului fiscal, contribuțiile la un fond de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative sunt suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană.
Abonamente pentru utilizarea facilităţilor sportive
O noutate legislativă a fost introdusă de Legea 334/2023, angajatorii pot acorda abonamente sportive într-o limită anuală de 400 de euro, „în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic”, vizând activități în bazele sportive, activități ale cluburilor sportive și activități ale centrelor de fitness.
Dacă angajații își achiziționează în particular abonamentele de sport, atunci legea prevede că valoarea lor se deduce limitat din baza de calcul a impozitului pe venit.
Decontarea transportului și asigurarea condițiilor de muncă de la distanță
Totodată, transportul până la punctul de lucru, posibilitatea de decontare a abonamentului la transportul public pot reprezenta beneficii.
Mai mult decât atât, beneficiem și de avantajele utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%.
În contextul pandemiei, contractul de telemuncă a devenit din ce în ce mai folosit, având în vedere că situația respectivă impunea restricții privind accesul din casă.
De aceea, conform Coduluil fiscal, se acordă sume angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei.
Training plătit
Unele companii pun la dispoziţie diferite cursuri de specializare profesională sau training-uri, cheltuielile pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților sunt suportate de către angajatori.
În mod evident, acestea sunt particulare și sunt specifice unei singure firme, în funcție de nevoile acesteia, însă există astfel de cursuri foarte cunoscute care sunt asigurate de către angajatori pentru dezvoltarea personală a salariaților.
Card cultural și alte cadouri
Poate fi oferit lunar, într-un cuantum de 190 de lei per angajat, sau ocazional, în cuantum de 380 de lei per eveniment, cu o fiscalitate de 10%, similară cardurilor de masă. Acesta poate fi folosit în librării, la concerte, festivaluri, muzee, cursuri de limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice sau alte activități recreative.
Poate că nu știai de existența acestora, dar sunt reglementate și cadourile oferite angajaţilor, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, de 8 martie, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora de 1 iunie. Pot fi oferite sume de bani sau obiecte, neimpozabile, cu valoare de până la 300 de lei.
Cum percep angajatorii aceste beneficii?
Ce trebuie să știm despre aceste avantaje de care ne bucurăm la locul de muncă? Sunt impozabile angajatorului sau nu?
Conform legislației (noului Cod fiscal, actualizat în 2023 tocmai pentru a cuprinde toate aceste schimbări legislative), cadourile în bani sau în formă fizică, tangibilă, dar și tichetele cadou (printre alte categorii de tichete, în această categorie putem încadra bonurile de masă), sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte nu depăşeşte 300 lei.
Astfel, odată cu adoptarea Ordonanței de urgență 16/2022, s-a modificat plafonul neimpozabil pentru beneficiile extrasalariale, angajatorii trebuie să se încadreze într-un plafon lunar de 33% din salariul de bază al angajaților.
Așadar, nu numai că reușesc să satisfacă salariații, oferă facilități utile care ajută în viața de zi cu zi oamenii și pot conduce și la motivarea angajaților chiar, mai mult decât atât, acestea nu sunt impozabile sau au o bază de impozitare specială, ceea ce reprezintă un avantaj și pentru angajatorii.
Obține asistență juridică de la avocați specializați
